Zdrăvei (=salut, în limba bulgară)! Numele meu este Alexandra Teslaru, sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științele Educației și sunt membru AIESEC din toamna anului 2010. Am lucrat încă de la început în cadrul departamentului de Stagii Internaționale, și acum am decis să merg și eu într-un internship.
Am ales Bulgaria deoarece mi-am dorit să merg într-o țară apropiată de România, care să fie asemănătoare cu țara mea. Apoi am găsit oportunitatea de a lucra într-un orfelinat. Sunt mulțumită că am ales această ofertă, deoarece acum experiența mea este mai bogată. Nu lucrez doar cu copii și adolescenți din orfelinat, ci și cu copii cu dizabilități fizice. Activitatea mea de bază este de a crea activități pentru tineri dintr-un Crisis Centre, o organizație mai mică, aflată sub conducerea orfelinatului.
Copiii cu care lucrez au trecut prin multe, și au povești pe cât de interesante pe atât de dramatice. E o adevărată provocare să lucrez cu ei, deoarece eu nu vorbesc bulgară și doar o persoană vorbește engleză, dar am trecut peste diferentele lingvistice și ne-am atașat unii de alții. Sunt aici de doar două săptămâni și continui să descopăr în fiecare zi lucruri noi atât despre ei, cât și despre oraș.
Orașul Plovdiv este chiar în centrul țării, și reprezintă amestecul dintre tradiție și noutate. Majoritatea caselor au rezistat foarte bine timpurilor grele, arătând tuturor locuitorilor că tradiția nu poate fi uitată. Deoarece în acest oraș s-a făcut negoț puternic, locuitorii au fost mai înstăriți decât în alte zone ale țării și casele lor au fost vopsite în culori vii. Peste tot în orașul vechi se găsesc magazine cu suveniruri și produse tradiționale bulgărești.
În ceea ce privește vremea, este mult mai cald decât în Brașov. Aici sunt lejer 35 de grade în fiecare zi, și seara este la fel de cald. Totuși cand plouă se face foarte frig, și pentru că dealurile din oraș nu sunt foarte înalte, bate vântul foarte puternic și ploaia se transformă ușor în furtună. De regulă, când plouă sunt foarte puțini oameni pe străzi; orașul parcă amorțește, și se trezește brusc atunci când se îndreaptă vremea.
Sunt în Bulgaria de doar două săptămâni, dar deja simt că fac parte din viața celor de aici, și am ajuns să mă simt ca într-o a doua casă. Rămân aici încă patru săptămâni în care sper să pot face mult mai multe lucruri și să întâlnesc și alți tineri din alte țări. Până acum am prieteni din Bulgaria, Olanda, Serbia, Rusia, Republica Cehă, Ucraina, Polonia și Japonia. Acesta este un alt beneficiu oferit de program; posibilitatea de a cunoaște alți oameni, din alte colțuri ale lumii, dar cu care pot împărtăși experiențe și pot avea multe puncte comune. Sper ca și colegii mei să aibă o vară la fel de frumoasă și interesantă ca a mea. Dovijdăne!









