Brazilia

Peisajul geografic al Braziliei este dominat de două mari elemente topografice: Amazonul și marele platou central.

RIO DE JANEIRO vegheat de faimoasa statuie a lui Iisus este situat de jur împrejurul apelor cristaline ale Golfului Guanabara. De curând a fost numit Cidade Maravilhosa, datorită faptului că este cel mai uluitor oraș de pe întreg mapamodul. De la plajele albe ușor umbrite de palmieri la renumitul Carnaval.

SAO PAULO este motorul economic și tehnologic al Braziliei. Aici oamenii sunt prinși în treburi cotidiene însă învelite în ritmuri de salsa, gata să se detașeze la o ceașcă de cafea.

Nu uita să vizitezi cascada Iguassu.

Incredibila India te va surprinde dacă ai spiritul aventurii în sânge. Te va surprinde încă de la început datorită diversității etnice, reflectată chiar pe bancnotele de rupii, tipărite în 15 limbi oficiale.

Peisajele se includ in acelasi tipar al diversitatii: Himalaya cea acoperită de zăpezi veșnice, pădurile Kashmirului, câmpiile fertile ale Punjabului, vastul platou de granit Deccan.

Capitala Indiei, Delhi, e demnă de vizitat. O să fii surprins de modernismul din New Delhi, clădiri înalte de birouri, hoteluri de lux, parcuri și bulevarde. În schimb, Old Delhi parcă te duce într-o altă paralelă, musulamanii și hindușii și-au păstrate întreaga lor cultură în forturile și moscheile din secolul al XVII-lea.

Agra îți va tăia respirația cu Taj Mahal, îți vor rămâne întipărite în minte cromatica și simetria orientală a acestui loc.

Polonia te întâmpină cu diversitate și complexitate: orașele vechi, parcă intacte păstrând cultura tradițională și în același timp orașe vechi care reflectă istoria țării, amintirile trecutlui – castele medievale, lagăre de concetrare nazistă .

Varșovia prezintă numeroase monumente, marturii ale erei comusite însă și zgârie-nori  construiți în ultimii ani. Orașul vechi emană starea din cel de Al Doilea Război Mondial, acesta fiind distrus însă reconstruit în întregime imediat după acesta. Castelul Regal, este fosta reședință a monarhilor polonezi, a fost distrus de bombardamentele germane din timpul invaziei Poloniei.

Acolo unde Europa întâlnește Asia: Rusia. Este țara cu cea mai mare suprafață din lume. Cultura și obiceiurile sunt foarte bine conservate în centrul vechi istoric din Sankt Petersburg, Kremlin, Lacul Baikal sau Piatra Roșie din Moscova.

Moscova este cel mai important centru economic, politic și cultural al țării. Capitala Rusiei se mândrește cu instituțiile de învățământ pe care le posedă, foarte multe muzee, galerii de artă, istoria păstrată în monumente, parcuri și biserici. Atmosfera regală te va întâmpina încă din Piața Roșie și te va trimite în timp iar Moșia Kuskovo îți va transmite starea nobililor moscoviți, care organizau aici recepții și festivități.

Darul Nilului, Egipt găzduiește taina unei civilizații străvechi și fascinante. Marea Mediteraneană și Marea Roșie îi spală țărmurile misterioase.

Continuă să uimească încă din vechime. Te cucerește prin antichitățile arhitectonice, prin modul în care modernul cotidian conviețuiește cu istoria bine conservată. Epoca de glorie din Antichitate și-a lăsat amprenta prin vestigioasele piramide din Gizeh, Sfinxul, orașul Luxor sau mormintele din Valea Regilor. Modernismul este întâlnit la malul mării în Hurghada sau Sharm El Sheikh.

Cairo va rămâne o bijuterie arhitecturală!

Acestea sunt doar 5 țări care le poți vizita prin intermediul programului de stagii internaționale de practică oferite de AIESEC. Pentru a afla mai multe detalii despre cum poți aplica sau pentru a ți se răspunde la întrebări click aici.

Îmbrățisări tomnatice,
Lavinia Sfetcu

Ţi-ai dorit vreodată să pleci într-o altă ţară? Cum îţi sună atunci un stagiu internaţional de practică? Mă numesc Andreea şi vă scriu cu drag din India. Călătoria mea aici a fost posibilă prin stagiul de practică voluntară oferit de AIESEC Braşov.  Iată deci, începutul aventurii mele:

Primul zbor

Mărturisesc că, fiind prima mea călătorie peste hotare, am avut emoţii şi pe bună dreptate. Decolarea a fost tot pe atât de plină de adrenalină, pe atât de emoţionantă, dar nu îmi puteam abţine fericirea care probabil mi se citea pe faţă – Puţină grijă dacă este primul vostru zbor, poate fi copleşitor. Dezamăgirea mea a fost locul de la margine, eu dorindu-mi cumplit să imortalizez România din aer.

Mic sfat: Rezervarea unui bilet de avion este mai ieftină online, asta dacă ai un card de credit.Un  bilet spre India costă între 600 şi 900 euro. Dacă rezervi din timp pui nişte bani deoparte.

Vă doresc aşteptare… plăcută!

Zborul meu a presupus o escală de aproape 6 ore în Istanbul. Odată ajunsă acolo m-am îndreptat spre biroul de tranzit aşa cum mi-a reccomandat un copasager indian. Aşteptarea agonizantă în faţa biroului de tranzit, prânzul luat împreună cu acesta şi discuţiile care decurgeau fără probleme mi-au făcut aşteptarea mai puţin dureroasă şi mi-au câştigat un prieten.

Mic sfat: Pentru escalele internaţionale mai lungi de 5 ore pasagerii primesc „cupoane” de mâncare. Întrebaţi la biroul de tranzit!

Încă un zbor, încă un prieten

Zborul spre Mumbai s-a dovedit mai lipsit de surprize neplăcute: echipajul a fost amabil, mâncarea bună şi compania plăcută. Ironic este faptul că acest domn, tot indian, a fost „eroul” meu pe aeroportul internaţional al Mumbai, eu neputând să îmi schimb banii în rupii şi neştiind cum să ajung la aeroportul zborurilor domestice unde un prieten localnic urma să aterizeze.

Mic sfat: Presupun că vi s-a urât să vi se spună să nu aveţi încredere în străini, nu? De fapt vreau să vă încurajez să luaţi valută cu voi – euro sau dolari, nu rupii e mai complicat – pentru că veţi găsi greu puncte de exchange pentru Leu şi nu vor fi avantajoase.

Încă un mic sfat: Taxiurile prepaid de la aeroport (deşi stai la o coardă infernală ca să plăteşti pentru ele sunt de 10 ori mai ieftine decât taxiurile normale).

Aţi ajuns la destinaţie!

Daaaaaaaaa! Bangalore este supranumit „Oraşul Grădină” şi dintr-un motiv întemeiat. Oraşul pare să fi răsărit din pădure pentru că nu o să vedeţi nici măcar o alee neînverzită. Parcuri, copaci, palmieri, grădini împânzesc oraşul fără să îl sufoce.

Spre deosebire de Mumbai, unde raportul „om bogat, om sărac” este şocant şi îl vezi la tot pasul, Bangalore îţi mai scutură puţin din şoc şi îţi dă răgaz să te adaptezi. Nu este un mare punct turistic istoric vorbind, deşi are legende frumoase, dar este un oraş dezvoltat unde se pune mare accent pe ştiinţe. Există muzee ştiinţifice, Grădina Botanică LalBagh, arhitecturi impresionante şi este paradisul IT şi al facultăţilor de inginerie de tot felul.

Semnele de trafic, semafoarele, regulile nu au mare importanţă. Traficul aici se bazează pe limbajul corpului. Şoferi mai interesaţi de cum conduc vecinii lor nu veţi găsi nicăieri.  În afară de mijloace de transport, străzile găzduiesc vaci rătăcite şi câini vagabonzi.

Majoritatea oamenilor se arată prietenoşi, în special dacă eşti străin şi de aceea trebuie să fii şi precaut.

Când porneşti într-o astfel de călătorie într-o ţară precum India încerci să te pregăteşti din toate punctele de vedere. Te documentezi cu nasul in Google, întrebi în jur şi apoi încerci să îţi ştergi memoria sperând ca toate aşteptările tale să nu fie greşite, înşelate sau să îţi creeze prejudecăţi. Şi cu toate acestea te izbeşte din plin pentru că încercând să înţelegi cultura uiţi de fapt că aceasta a fost creată de oameni şi tot ei pot alege să renunţe la ea. Ceea ce tu trebuie de fapt să faci este interacţionezi cu ei, iar „gustul” culturii nu va întârzia să apară.

Nu te poţi pregăti niciodată îndeajuns pentru experienţa oferită de o călătorie într-o ţară precum India!

Promit să revin cu detalii în curând,
Andreea Făniţă

Am ales Bulgaria deoarece mi-am dorit să merg într-o țară apropiată de România, care să fie asemănătoare cu țara mea.  Apoi am găsit oportunitatea de a lucra într-un orfelinat.  Sunt mulțumită că am ales această ofertă, deoarece acum experiența mea este mai bogată.  Nu lucrez doar cu copii și adolescenți din orfelinat, ci și cu copii cu dizabilități fizice.  Activitatea mea de bază este de a crea activități pentru tineri dintr-un Crisis Centre, o organizație mai mică, aflată sub conducerea orfelinatului.

Copiii cu care lucrez au trecut prin multe, și au povești pe cât de interesante pe atât de dramatice. E o adevărată provocare să lucrez cu ei, deoarece eu nu vorbesc bulgară și doar o persoană vorbește engleză, dar am trecut peste diferentele lingvistice și ne-am atașat unii de alții.  Sunt aici de doar două săptămâni și continui să descopăr în fiecare zi lucruri noi atât despre ei, cât și despre oraș.

Orașul Plovdiv este chiar în centrul țării, și reprezintă amestecul dintre tradiție și noutate. Majoritatea caselor au rezistat foarte bine timpurilor grele, arătând tuturor locuitorilor că tradiția nu poate fi uitată.  Deoarece în acest oraș s-a făcut negoț puternic, locuitorii au fost mai înstăriți decât în alte zone ale țării și casele lor au fost vopsite în culori vii.  Peste tot în orașul vechi se găsesc magazine cu suveniruri și produse tradiționale bulgărești.

În ceea ce privește vremea, este mult mai cald decât în Brașov.  Aici sunt lejer 35 de grade în fiecare zi, și seara este la fel de cald.  Totuși cand plouă se face foarte frig, și pentru că dealurile din oraș nu sunt foarte înalte, bate vântul foarte puternic și ploaia se transformă ușor în furtună.  De regulă, când plouă sunt foarte puțini oameni pe străzi; orașul parcă amorțește, și se trezește brusc atunci când se îndreaptă vremea.

Sunt în Bulgaria de doar două săptămâni, dar deja simt că fac parte din viața celor de aici, și am ajuns să mă simt ca într-o a doua casă.  Rămân aici încă patru săptămâni în care sper să pot face mult mai multe lucruri și să întâlnesc și alți tineri din alte țări.  Până acum am prieteni din Bulgaria, Olanda, Serbia, Rusia, Republica Cehă, Ucraina, Polonia și Japonia.  Acesta este un alt beneficiu oferit de program; posibilitatea de a cunoaște alți oameni, din alte colțuri ale lumii, dar cu care pot împărtăși experiențe și pot avea multe puncte comune.  Sper ca și colegii mei să aibă o vară la fel de frumoasă și interesantă ca a mea.  Dovijdăne!

1.

Stagiu de practică voluntar. Job-ul în sine era unul foarte plăcut: Am fost o echipă de 10 internaţionali; trebuia să vizităm anumite obiective turistice din zona Andhra Pradesh, să luăm notiţe, să facem poze, pentru ca în final să concepem un ghid turistic în limba engleza.
4.Unde ai fost cazată?

În timpul excursiilor eram cazaţi la hotel, iar cazarea în oraşul în care am stat a fost într-un apartament cu 4 camere.
5 Cum a fost pentru tine relaţia cu AIESEC în ţara străină? Activităţi de integrare? Ajutor din partea AIESEC (cazare, masă, turism)?

Cei de acolo au fost foarte primitori, ne-au chemat la sedinţele lor, ne-au prezentat tuturor. Însa din cauză că eram foarte mulţi internaţionali (peste 30) le era greu să se ocupe de fiecare în parte, aşa că ne ajutam foarte mult între noi (cei mai vechi îi învăţau pe cei mai noi ce e bine să facă şi ce nu).
6.Ce ţi-a plăcut în ţara, oraşul şi firma/organizaţia în care ai fost? Cum sunt oamenii din ţara respectivă? Şocuri privind cultura ţării?

Şocul a fost foarte puternic, dar în acelaşi timp şi plăcut. Este foarte interesant să cunoşti o cultură cu totul diferită de a ta, şi să ajungi să trăieşti pentru o scurtă perioadă după regulile şi obiceiurile lor.

7.Consideri că stagiul de practică te-a ajutat? Cu ce şi cum? Cum şi-a adus aportul la dezvoltarea profesională şi personală? Cum te va ajuta pe viitor?

Pot să spun că m-a ajutat foarte mult atât în dezvoltarea mea personală, cât şi în cea profesională. În primul rând am învăţat cum să mă descurc într-o ţară străină, cum să comunic şi cum să mă port cu cei din jurul meu. Din punct de vedere profesional pot spune că am învăţat foarte mult: cum să scriu o carte, cum să aşez informaţiile în pagină, cum să editez anumite poze…într-un cuvânt am învăţat să scriu o carte! (lucru cu care nu mulţi cred ca se pot lăuda la vârsta de 20 de ani).

8.Ai câteva cuvinte de recomandare pentru stagiile de practică?
Nu în ultimul rând se află distracţia de care am avut parte pe parcursul celor două luni. Am organizat petrecere după petrecere, am cunoscut oameni de calitate de la care am avut de învăţat. Ca să nu mai spun de faptul că pot sa mă plimb într-o lume întreagă doar vizitându-i.
Acest stagiu a fost primul meu job “adevărat”, unde am avut responsabilităţi şi dead-line-uri de respectat lucru care m-a facut mai responsabilă.

Aplică în AIESEC Braşov până pe 22 martie ca să ai şi tu parte de o astfel de experienţă:  join.aiesecbv.ro !!

Când, unde şi pe ce domeniu ai plecat în stagiul de practică? De ce ai ales această ţară?

Pe 1 martie 2011 am început stagiul de practică pe domeniul marketing la o companie de IT din Ungaria. Această ţară nu a fost prima mea opţiune, însă s-a ivit această oportunitate şi am găsit-o foarte interesantă.

Care au fost beneficiile pe care le-ai primit la destinaţie?

Avantajele pot spune că ţin mai mult pe partea de experienţă. Salariul este suficient cât să acopere cazarea, transportul şi masa Cel mai important lucru este că poţi să capeţi experienţa care ulterior te va ajuta în carieră.

Descrie pe scurt experienţa ta (locul, cultura, ce ai învăţat, activităţile tale zilnice, ce te-a impresionat, etc)

Stagiul se desfăşoară în Budapesta, un oraş extraordinar de frumos, plin de monumente şi muzee, dar şi locuri de divertisment. Oamenii sunt foarte primitori şi ai ocazia să interacţionezi cu oameni veniţi în stagii de practică prin AIESEC din toată lumea. Este o experienţă unică!

Transportul public este foarte dezvoltat astfel că poţi ajunge dintr-o parte a Budapestei în cealaltă foarte rapid. Acest lucru este un mare avantaj pentru mine, deoarece drumul de la locul unde stau până la muncă este destul de lung, dar chiar şi aşa ajung în exact 30 de minute.

Cât despre activităţi, e imposibil să nu ai ceva de făcut. Ai posibilitatea să alegi între 30 de mall-uri, sute de monumente istorice, castele, muzee, concerte. Poţi să te relaxezi la o cafenea sau la un pub cu prietenii tăi. Ai ocazia să mergi în centrele cu băi termale şi să te plimbi cu vaporaşul de-a lungul Dunării şi multe alte lucruri.

Intenţionezi să mai pleci într-un stagiu de practică? Unde? De ce? Pe ce domeniu?

Da. Categoric doresc să mai plec şi probabil pe acelaşi domeniu, deoarece îmi place foarte mult, iar ca şi ţară, cred ca voi alege una din vestul Europei.

De ce aş mai merge într-un stagiu de practică? Pentru că este o experienţă extraordinară din toate punctele de vedere, în special pentru că ai foarte multe de învăţat. De asemenea te ajută să te dezvolţi ca şi persoană, dar va adăuga un plus şi carierei profesionale, dacă vrei să lucrezi în acelaşi domeniu.

În primul rând alături de mine poţi aplica pentru un stagiu de practică internaţional. Se numeşte Global Internship Program, şi vei avea posibilitatea de a opta pentru domeniul care ţi se potriveşte cel mai bine: Economic, Tehnic, Dezvoltare/Social, Educaţie. Îţi poţi alege tu perioada şi regiunea geografică a stagiului de practică. De asemenea, în funcţie de tipul stagiului pe care ţi-l alegi, cheltuielile lunare îţi pot fi acoperite prin salariu la cele profesionale sau prin asigurarea cazării şi a mesei la cele voluntare. Numai că pentru a aplica la un stagiu profesional, ai nevoie de experiență de lucru anterioară. Vei experimenta noi moduri de lucru, abordări diferite şi nu în ultimul rând îţi vei lărgi orizontul prin interacţiunea cu diverse culturi şi gândiri diferite.

În al doilea rând, te voi ghida pas cu pas şi voi participa la dezvoltarea ta personală pentru că în cadrul AIESEC ai posibilitatea să experimentezi un rol de lider. Pune-ţi în practică ideile într-o atmosferă deschisă şi un mediu de lucru atractiv. Îţi garantez că o să fie o experienţă reală în munca de echipă, comunicare, relaţionare, gestionarea resurselor sau vânzări pentru că ai posibilitatea de a te implica pe unul dintre departamentele şi proiectele organizaţiei.

Devino mai creativ şi organizat şi profită de oportunitatea unui stagiu de practică internaţional.

În perioada 1 – 18 martie ai ocazia să te înscrii în AIESEC Brașov pentru a beneficia de întreaga experiență de mai sus. E rândul tău să decizi!

AIESEC Brașov recrutează! Pentru mai multe detalii, intră pe join.aiesecbv.ro

Cu drag,

AIESEC.

I am Lidwina Santoz, from AIESEC Curtin ( Western Australia ). I am doing the kindergarten project in kindergarten number 25 in Brasov, Romania .

Why Romania?

I chose Romania since it has a very unique history, very different to what I have been accustomed to. I honestly did not know what to expect before I came here. I had an adventurous journey on my way to Braşov, but once I got to here I felt very welcomed in AIESEC Braşov!

My experience so far

The locals are very friendly, they really have taught me about the Romanian culture, such as basic Romanian phrases, how to cook mamaliga, and dance some traditional dances like Hora, Brasoveanca, and the “penguin” dance. My colleagues and the kids at the kindergarten have made my internship AMAZING. I have also built a strong bond with the other internationals came in AIESEC Braşov for the exchange experience. and I hope to see them again one day.

Comeback

I would definitely come back to Romania either for another internship or even just to visit my friends and my romanian“family”. Romania , you will always stay in my heart. Te iubesc!

A short presentation of myself

My name is Eugenia but everyone calls me Genie like in the bottle. I’m from Auckland, New Zealand (NZ) and am a student at the University of Auckland (AU),where I study a Bachelor of Commerce and Bachelor of Arts conjoint degree. Auckland is NZ largest city and is very multi-cultural. For a student at AU you’re given the opportunity to make the most of student life by being able to join the various social clubs on campus; like the Kiwi Asian club, Dessert Club, The Party Club, The Meat Club, AIESEC, just to name a few.

Why did I choose to come in Romania  for ?

I had wanted to go to a country that I would usually not choose  to visit and I was first given the choice between China, Philippines and Romania. Me being Chinese, I know that later in life I will visit China and going to China wouldn’t be too adventurous or going out of my comfort zone. I have family in Malaysia, which is close to the Philippines and I assumed that these two countries would be somewhat similar. This left me with the option of Romania. I’ve never been to Eastern Europe before, so I figure that Romania would be an amazing opportunity for me.

What are my expectations from Romania ?

I hadn’t really come with many expectations of Romania apart from that it would be very cold and that I there would be very few Asian people, which is very different from home. I think that it’s best not to go into anything with high or many expectations because they usually hinder you back from making the most of what you are given.

Se spun multe despre stagiul de practică internaţională oferit de AIESEC, însă nu mi-a venit să cred până nu m-am convins pe pielea mea. Unul din marile vise ale mele a fost să ajung în India, să explorez cultura acestei fascinante ţări. În continuare o să vă povestesc cum am trăit acest vis.

Începutul…

Din martie 2010 s-a stabilit că voi pleca într-un internship de 3 luni în New Delhi, la o companie distribuitor de microscoape, în departamentul de IT. Am fost ajutat de AIESEC Braşov şi de localul AIESEC Delhi University cu obţinerea documentelor necesare pentru viză, iar pe data de 3 august am aterizat pe aeroportul din New Delhi. Era 2 noaptea şi afară erau 30 de grade.

Prima mea impresie despre India a fost un şoc – eram convins că făcusem o greşeală, că nu îmi va fi bine acolo, totul fiind diferit faţă de Europa. Pe stradă e nebunie în trafic, mâncarea este prea picantă şi prea vegetariană, sunt multe locuri murdare şi nu cunosc pe nimeni! Să nu mai spun că nu îmi plăcea apartamentul în care am fost pus să locuiesc prima dată.

E uimitor cum mi s-a schimbat starea pe măsură ce am început să cunosc alte persoane… India este o ţară incredibilă! Pe zi ce trecea, deveneam din ce în ce mai optimist şi mai dornic să explorez cât mai mult din câte poate oferi această multitudine de culturi şi locuri.

Am schimbat apartamentul de 2 ori până să mă stabilesc definitiv. Salariul ce îl aveam la firmă imi ajungea să îmi acopăr chiria, mâncarea lunară şi transportul, plus mai rămâneau ceva bani de buzunar. Cât am stat în India, am pus accent pe a cunoaşte cât mai multă lume şi a călători.

În India, timpul nu are ceas

Am pierdut noţiunea timpului cât am stat acolo, pentru că a trecut atât de repede încât nu mi-am dat seama!

Prima luna am fost la cât mai multe petreceri pentru a socializa. Aşa am cunoscut oameni din ţări precum India, China, Columbia, Germania, Franţa, Polonia, Japonia, Iran, Rusia, SUA, Spania, Peru, Brazilia, Canada, Turcia, Ucraina, Ungaria, Macedonia, Finlanda, Nigeria, Africa de Est, Africa de Sud, Jamaica, Iordan, Malaysia, Vietnam, Marea Britanie, Taiwan, Thailanda, Indonesia, Mexic, Olanda si… România. Nu în toate conversaţiile am întrebat ţara din care provin aceşti oameni, însă cei cunoscuţi din ţările menţionate mai sus îmi sunt prieteni. Din India am acum prieteni în Delhi, Mumbai, Hyderabad, Bangalore şi Jaipur.

A doua lună am călătorit. Cunoscând oamenii potriviţi, am organizat excursii de câte 2-3 zile în oraşe diferite. Am ajuns în total în 14 oraşe, aflate la distanţe mari de Delhi. Mergeam câte 12 ore cu trenul, uneori 15 ore cu autobuzul… sau câteodată dacă ploua sau dacă era trafic prea mare, petreceam mai bine de 20 de ore în autobuz.

Fiecare loc e complet diferit, e unic. Oamenii vorbesc o limbă diferită aproape în fiecare stat, şi religiile sunt diferite în funcţie de zonă. Am întâlnit creştini, musulmani, hinduşi, budişti, jainişti, plus alte ramuri mai mici ale religiilor. În fiecare zonă mancarea diferă, şi de asemenea activităţile ce se pot face sunt diferite… De exemplu, vă recomand să mergeţi la Jaipur şi să călăriţi elefanţi, să mergeţi la Jodhpur în deşert să participaţi la un safari pe cămile, să faceţi o plimbare în curte la Taj Mahal, să exploraţi vegetaţia din munţii Himalaya în satul Manali sau să îl vedeţi pe Dalai Lama pe străzile satului budist Dharamshala… Vă mai recomand să luaţi barca pe râul Gange la apus de soare în Varanasi, sau chiar să vedeţi răsăritul pe plajele din Goa… restaurantele din Mumbai sunt extraordinare, iar piaţa din Delhi este foarte ieftină, dacă ştiţi să negociaţi!

Vorbind de negociat, nimic nu se compară cu o plimbare cu ricşa prin Delhi! Inainte trebuie să stabiliţi preţul, să ştiţi distanţa aproximativă şi tarifele. Şi ce amuzant e când se umple ricşa de 3 ori cât capacitatea ei! De exemplu mi s-a întâmplat într-o zi să fim în ricşă mai mulţi decât în mod normal, iar eu să stau la margine! Mare greşeală! A început o ploaie torenţială şi am ajuns la destinaţie ca şi cum aş fi făcut o baie îmbrăcat.

Indienii sunt prietenoşi şi sunt dispuşi să ajute turiştii cum pot ei mai bine… Despre India sunt foarte multe de spus… e o ţară incredibilă, de fapt diversitatea este foarte mare, cuprinde câte puţin din fiecare ţară din lume. Există oameni de toate culorile şi rasele, există peste 30 de limbi complet diferite, şi peste 300 de dialecte.

La revedere, India?!

M-am simţit atât de bine încât nu mai vroiam să plec. Am rămas cu foarte multe amintiri frumoase, cu mulţi prieteni în întreaga lume pe care am de gând să îi revăd. Am învăţat să mă descurc într-o societate complet diferită, am un CV mult mai bogat, experienţă de muncă, cât şi abilităţi de comunicare şi socializare mai dezvoltate. Doresc cu siguranţă să mai particip în astfel de programe internaţionale. Cât despre India, totdeauna va avea un loc în inima mea. Îmi doresc să mai ajung acolo cel puţin încă o dată, de dragul vremurilor petrecute şi atâtor oameni minunaţi pe care i-am cunoscut.

Din experienţa pe care am avut-o, am învăţat că nimic nu e imposibil, dacă este ceva ce ne dorim foarte mult. Ieşiţi din spaţiul vostru de confort, şi credeţi-mă că nu veţi vrea să vă mai întoarceţi acolo!

Diana Elena Gaftoneanu 

1 iulie 2010 – 8 august 2010 – Budapesta, Ungaria

myexchangexp.wordpress.com

Stagiu de practică orientat spre dezvoltare –  profesoară de engleză în tabăra de vară People Team pentru 4 săptămâni urmat de 2 săptămâni de un schimb de experienţă în localul AIESEC Budapesta.

De când m-am întors, toată lumea mă întreabă „Ei, şi cum a fost?”. De obicei am 2 răspunsuri: „citește-mi blogul” sau „n-am cuvinte să descriu”. Aşa şi este!  E foarte greu să rezumi în câteva fraze o experienţă de aproape 6 săptămâni atât de plină de evenimente şi întâmplări. Doar enumeratul lor ar umple pagini întregi. Ţin minte cum mă rugam să nu mai treacă timpul, căci totul părea atât de ireal, de perfect.

Exchange înseamnă interculturalism?

Am lucrat timp de o lună cu alţi profesori din America, Anglia, Canada, Hong Kong, Korea, Cehia, Malta, Egipt, Austria şi desigur Ungaria. Am predat unor copii din Austria, Ungaria, Egipt şi Serbia şi m-am distrat alături de Melting Pot, adică elevi şi profesori din România, Grecia, Spania, Bulgaria şi Ungaria. În cadrul unei seri interculturale, a trebuit să prezentăm cultura AIESEC. Astfel am ajuns să dansăm în faţa a peste 300 de persoane, dansuri specifice culturii organizaţionale AIESEC. Am participat şi la prezentarea românilor, fluturând steagul României, dansând hore şi chiuind cât de tare puteam! Ăsta da interculturalism! Mulţumesc AIESEC, mulţumesc People Team!

Cu ce am rămas?

În doar 4 săptămâni în People Team  Camp am adunat atât de multe amintiri frumoase cât să-mi ajungă o viaţă întreagă! Dimineţile erau alocate predatului. După traininguri intense despre noile metode de predare a limbii engleze folosind zeci de activităţi diverse şi chiar şi laptopuri, lucrul cu copiii a fost cel mai natural şi distractiv lucru. Acum ţin legătura cu toţi pe Facebook, am o colecţie impresionantă de bileţele cu amintiri de la ei si chiar un tricou personalizat cu „Diana’s English class”, primit cadou de la ei.

La prânz era timp liber, adică ştrand (cel puţin de 2 ori pe săptămână), bătăi cu baloane cu apă si cam toate sporturile la care vă puteţi gândi, inclusiv hochei sau box.

Programul de seară era tematic, pe echipe, cu strigăte, dansuri si multe costume.  În fiecare luni era welcome party pentru copii, iar în fiecare vineri bye bye party. Uneori erau seri speciale când programul se schimba pentru evenimente precum concerte cu vedete locale, spectacole de foc, teste de curaj prin case părăsite sau finala FIFA.

La 10.30-11, copiii se duceau la culcare, iar profesorii începeau să petreacă. Când spun profesori, mă refer de fapt la tineri intre 18 si 25 de ani. Urmau party-uri cu muzică, tort, băuturi şi multe altele. Ne urcam pe acoperişul blocurilor părăsite din zonă sau stăteam de poveşti pe trambuline, admirând stelele. Uneori dădeam peste  un foc de tabără şi peste 10 chitări. În fiecare zi era ceva unic, nou şi interesant!

Următoarele 2 săptămâni le-am petrecut în Budapesta, vizitând tot ce se putea şi desigur petrecând în cele mai tari cluburi din Budapesta. Unele pe 5 etaje, cu peste 15 ringuri de dans separate, altele direct pe Dunăre, cu piscină şi jacuzzi.

Şi totuşi, „Cum îs ungurii?”

Cred că pe departe cea mai bună parte a acestei experienţă au fost oamenii. Internaţionalii din AIESEC sunt geniali! Toată lumea de acasă însă m-a întrebat altceva: „Cum îs ungurii???” Deşi n-am interacţionat decât cu copii si tinerii maghiari, sunt pe departe cei mai tari oameni pe care i-am cunoscut!  Sunt prietenoşi, ospitalieri, foarte deschişi şi te „adoptă” imediat, indiferent de unde eşti.

Aici, profesorii sunt acceptaţi doar pe bază de invitaţie, unii fiind reinvitaţi până la 5 ori. Spre încântarea mea, mentorul profesorilor de Engleză, analizându-mi munca în cadrul taberei, mi-a oferit oportunitatea să revin anul viitor, de această dată ca salariat, nu voluntar.  Mă mistuie un dor imens când mă gândesc la noii mei prieteni sau de fiecare dată când aud o melodie difuzată des în tabără. Dar ştiu că anul viitor voi fi din ­­­­­­nou alături de ei şi visul va continua.

Ca o părere finală, a fost tot ce m-am aşteptat să fie, poate chiar mai mult: interculturalism, profesionalism, condiţii de hotel şi mai ales amintiri frumoase şi zeci de prieteni noi.