Ce părere aveți despre afișul acesta?
Critică: Cred că e groaznic. Nu-mi place deloc.
Feedback: Îmi place paleta de culori folosită, dar nu cred că poza de pe afiș se potrivește cu tema proiectului. Îți sugerez să mai cauți câteva poze și decidem împreună care este potrivită.
În foarte multe situații mi s-a întâmplat ca în loc să ofer feedback, nu făceam decât să critic, ca în cazul exemplului de mai sus. Acest lucru mi s-a întâmplat mai ales înainte de a avea parte de experiența AIESEC.
Citisem despre feedback şi ştiam că este o reacţie la o acţiune, activitate sau comportament şi că derivă din nevoia de a avea parte de o comunicare eficientă, de a menţine relaţii pozitive şi de colaborare cu cei cu care interacţionam. Doar că nu prea îl foloseam. Sau poate că nu ştiam cum să îl folosesc. Răspunsul la problema mea l-am primit în AIESEC.
Membrii organizaţiei folosesc foarte des expresia de “feedback constructiv” şi chiar au creat o cultură de a dafeedback. Dar de ce acordă atât de multă atenţie feedback-ului? Pentru că ei văd în acesta un instrument foarte eficient de autoreglare a acţiunilor, a comportamentelor, de îmbunătăţire permanentă a membrilor şi a activităţilor organizaţiei. De exemplu, în urma feedback-ului îţi poţi da seama dacă ai planificat şi ai realizat ce ţi-ai propus, dacă e nevoie de modificări. Astfel, prin feedback, ai parte de o perspectivă externă în urma căreia primeşti sugestii şi soluţii constructive, dar şi un sprijin, o încurajare.
În plus, prin feedback, fiecare poate exprima ce a simţit în legătură cu ceva anume şi poate ajuta la realizarea unei comunicări eficiente în organizaţie şi în afara ei.
Dar a da feedback nu este ceva uşor. În primul rând, pentru că uneori ne lăsăm purtaţi de val şi ne exprimăm opiniile bazându-ne mai mult pe impresiile personale, şi nu pe date concrete şi pe fapte. Ghidaţi de emoţii şi uneori de prejudecăţi, transformăm feedback-ul în critici şi acuzaţii care îi pot leza pe interlocutori şi pot distruge o relaţie fie personală, fie profesională. Deci, atenţie! Trebuie să fim maturi în gândire atunci când emitem feedback-ul şi să-l construim în aşa manieră încât, deşi e negativ, acesta să poată ajuta pe cineva. Ar fi bine ca prin feedback să oferim sugestii de îmbunătiţire, să oferim soluţii pentru exemplele negative şi să insistăm pe aspectele pozitive. Construit astfel, feedback-ul poate fi folosit şi ca o metodă de încurajare şi motivare.
În al doilea rând, trebuie să fii conştient care este rolul feedback-ului şi să nu îl iei personal. După cum zice şi Cristina Florea, vice-preşedinte al departamentului de Talent Management: “Feedback-ul este o artă, trebuie să ştii să dai feedback, dar mai ales să-l primeşti”. Dacă feedback-ul este construit bine şi are un conţinut relevant, poate fi sursa unor noi idei, soluţii sau îmbunătăţiri. Trebuie doar să fii deschis şi să îl accepţi! Chiar şi atunci când este negativ, te poate ajuta să decoperi soluţii şi noi oportunităţi.
Simona Gârdea,
membru AIESEC Brașov
Related posts:
Interesant punct de vedere, mai ales introducerea, dar sunt in totalitate de acord. Zic aceasta pentru ca asa faceam si eu la inceputul meu in AIESEC, adica, in momentul in care vedeam un material ziceam doar ce nu imi place, ceea ce era ciudat la acea vreme este faptul ca atunci cand eu faceam ceva, ceea ce mi se zicea era total diferit de ce zisesem eu adineauri, si nu intelegeam de ce, de ce ma iau membri mai vechi sa ma intrebe de ce am folosit asa, ce vreau sa exprim, si multe alte chesti care ma faceau sa coenstizez ca nu era bine cum am facut.
Au fost si momente mai tensionate, dupa cum scris si Simona pe aici, momente in care aveam impresia ca cei care imi dadeau feedback dadeau mie nu materialului creat de mine, si atunci apareau situatii ciudate, dar uitandu-ma in arhiva vedeam ca toti primisem acelasi tip de feedback la inceput si era ceva normal.
Concluzia mea este ca un feedback este bun, daca este dat corect.