1 iulie 2010 – 8 august 2010 – Budapesta, Ungaria

myexchangexp.wordpress.com

Stagiu de practică orientat spre dezvoltare –  profesoară de engleză în tabăra de vară People Team pentru 4 săptămâni urmat de 2 săptămâni de un schimb de experienţă în localul AIESEC Budapesta.

De când m-am întors, toată lumea mă întreabă „Ei, şi cum a fost?”. De obicei am 2 răspunsuri: „citește-mi blogul” sau „n-am cuvinte să descriu”. Aşa şi este!  E foarte greu să rezumi în câteva fraze o experienţă de aproape 6 săptămâni atât de plină de evenimente şi întâmplări. Doar enumeratul lor ar umple pagini întregi. Ţin minte cum mă rugam să nu mai treacă timpul, căci totul părea atât de ireal, de perfect.

Exchange înseamnă interculturalism?

Am lucrat timp de o lună cu alţi profesori din America, Anglia, Canada, Hong Kong, Korea, Cehia, Malta, Egipt, Austria şi desigur Ungaria. Am predat unor copii din Austria, Ungaria, Egipt şi Serbia şi m-am distrat alături de Melting Pot, adică elevi şi profesori din România, Grecia, Spania, Bulgaria şi Ungaria. În cadrul unei seri interculturale, a trebuit să prezentăm cultura AIESEC. Astfel am ajuns să dansăm în faţa a peste 300 de persoane, dansuri specifice culturii organizaţionale AIESEC. Am participat şi la prezentarea românilor, fluturând steagul României, dansând hore şi chiuind cât de tare puteam! Ăsta da interculturalism! Mulţumesc AIESEC, mulţumesc People Team!

Cu ce am rămas?

În doar 4 săptămâni în People Team  Camp am adunat atât de multe amintiri frumoase cât să-mi ajungă o viaţă întreagă! Dimineţile erau alocate predatului. După traininguri intense despre noile metode de predare a limbii engleze folosind zeci de activităţi diverse şi chiar şi laptopuri, lucrul cu copiii a fost cel mai natural şi distractiv lucru. Acum ţin legătura cu toţi pe Facebook, am o colecţie impresionantă de bileţele cu amintiri de la ei si chiar un tricou personalizat cu „Diana’s English class”, primit cadou de la ei.

La prânz era timp liber, adică ştrand (cel puţin de 2 ori pe săptămână), bătăi cu baloane cu apă si cam toate sporturile la care vă puteţi gândi, inclusiv hochei sau box.

Programul de seară era tematic, pe echipe, cu strigăte, dansuri si multe costume.  În fiecare luni era welcome party pentru copii, iar în fiecare vineri bye bye party. Uneori erau seri speciale când programul se schimba pentru evenimente precum concerte cu vedete locale, spectacole de foc, teste de curaj prin case părăsite sau finala FIFA.

La 10.30-11, copiii se duceau la culcare, iar profesorii începeau să petreacă. Când spun profesori, mă refer de fapt la tineri intre 18 si 25 de ani. Urmau party-uri cu muzică, tort, băuturi şi multe altele. Ne urcam pe acoperişul blocurilor părăsite din zonă sau stăteam de poveşti pe trambuline, admirând stelele. Uneori dădeam peste  un foc de tabără şi peste 10 chitări. În fiecare zi era ceva unic, nou şi interesant!

Următoarele 2 săptămâni le-am petrecut în Budapesta, vizitând tot ce se putea şi desigur petrecând în cele mai tari cluburi din Budapesta. Unele pe 5 etaje, cu peste 15 ringuri de dans separate, altele direct pe Dunăre, cu piscină şi jacuzzi.

Şi totuşi, „Cum îs ungurii?”

Cred că pe departe cea mai bună parte a acestei experienţă au fost oamenii. Internaţionalii din AIESEC sunt geniali! Toată lumea de acasă însă m-a întrebat altceva: „Cum îs ungurii???” Deşi n-am interacţionat decât cu copii si tinerii maghiari, sunt pe departe cei mai tari oameni pe care i-am cunoscut!  Sunt prietenoşi, ospitalieri, foarte deschişi şi te „adoptă” imediat, indiferent de unde eşti.

Aici, profesorii sunt acceptaţi doar pe bază de invitaţie, unii fiind reinvitaţi până la 5 ori. Spre încântarea mea, mentorul profesorilor de Engleză, analizându-mi munca în cadrul taberei, mi-a oferit oportunitatea să revin anul viitor, de această dată ca salariat, nu voluntar.  Mă mistuie un dor imens când mă gândesc la noii mei prieteni sau de fiecare dată când aud o melodie difuzată des în tabără. Dar ştiu că anul viitor voi fi din ­­­­­­nou alături de ei şi visul va continua.

Ca o părere finală, a fost tot ce m-am aşteptat să fie, poate chiar mai mult: interculturalism, profesionalism, condiţii de hotel şi mai ales amintiri frumoase şi zeci de prieteni noi.

Totul a început cu întârzierea trenului. După o oră de așteptare, a durat un pic până am găsit vagonul 13, care nu a fost cu ghinion. Am mers aproximativ 10 ore, iar la 7 dimineața când am ajuns în Constanța simțeam cu toții căldura până în măduva oaselor.

Pe la 9 am ajuns în Năvodari, nu ne-am instalat bine corturile și am fugit în mare: toată lumea e fericită, cineva învață să înoate și verifică nivelul de sare în apă, alții profită de o baie după un drum atât de lung.

Pe la prânz s-a dat startul celei de-a cincea ediții a ”Olimpiadei”. Pârtie! Vine Brașovul! și multe alte strigături am folosit pentru a ne face simţită prezența și pentru a  ne saluta. După ce am fost împărțiți pe echipe, a început lupta pentru marele trofeu.

Toţi cei care vin la AIESEC Olympics doresc să demonstreze că sunt cei mai puternici. Este o competiţie care urmăreşte să dezvolte spiritul de echipă, să faciliteze procesul de cunoaştere dintre membrii reţelei naţionale.

De joi până sâmbătă, pe plaja din Năvodari au fost prezente piste, diverse materiale pentru joculețe. Printre cei care se alintau cu băile de soare, participanții de la AIESEC Olympics alergau să reușească în timp util.

Toate probele au testat creativitatea, ingeniozitatea și de ce nu, condiția fizică a concurenților.  Pe la prânz, toată lumea renunța la plimbarea pe nisipul fierbinte și dădea buzna în dușurile reci.

Seara, nici vorbă de oboseală, toată lumea era la party. Pe la 2-3, petrecerea se muta pe plajă pentru a admira ploaia de stele. Când se zorea de ziuă, distingeai pe plajă figurile celor care dormeau în așteptarea răsăritului.

În cea de a treia zi, s-au anunțat câștigătorii și am fost mândri când trei membri din delegația noastră au ocupat locul 2. Indiferent de locul ocupat, fiecare dintre delagaţi a reuşit să-şi creeze o experienţă de excepţie pe parcursul cconferinţei.

Duminică ne-am întors în Brașov. Fără să luăm în calcul întârzierea de 2, 3 ore a trenului ce venea dinspre Mangalia, putem trage linia și să zicem că am avut cel mai frumos week-end din această vară.

Sperăm că vara viitoare vom obține trofeul!

]]> http://blog.aiesecbv.ro/jurnal-de-olimpiada/feed/ 2 http://blog.aiesecbv.ro/via%c8%9ba-din-culisele-unei-conferin%c8%9be/ http://blog.aiesecbv.ro/via%c8%9ba-din-culisele-unei-conferin%c8%9be/#comments Thu, 19 Aug 2010 10:47:52 +0000 AIESEC Brasov http://blog.aiesecbv.ro/?p=1054 Fiecare conferință din AIESEC îți oferă o experiență de neuitat și care nu e similară cu cele anterioare. Indiferent de rolul pe care îl ai într-o conferință, poți să înveți lucruri noi. Delegatul este eroul principal al conferinței, pentru el se livrează toate sesiunile și pregătirile. Cei care asigură aceste lucruri sunt: facilitatorul, managerul  agendei, managerul conferinței și echipa de organizare.

În această conferință am fost facilitator, adică am coordonat activitatea echipelor de lucru și am participat activ la livrarea pregătirilor. E un rol care mi-a permis să am o altă viziune asupra ceea ce se întâmplă în conferință. Nu am mai fost cel care stă în sală și așteaptă să i se livreze informațiile, ci am participat la facilitarea planificării unuia dintre cele 7 proiecte.

Din această experiență mi-am dat seama că în fiecare conferință există culise, în care pornind de la dorința de a face lucrurile să meargă foarte bine se simte un miros de nervozitate continuă. După o zi de sesiuni, stai cu colegii și citești formularele de feedback să vezi ce a fost sau nu ok.

Pe lângă responsabilitățile pe care le-am avut ca faci(așa prescurtăm de obicei denumirea de facilitator), am fost aproape și de echipa de organizare, 5 oameni pentru care delegații sunt cel mai important lucru  pe parcursul acelor zile. Din prima zi când i-am văzut, mi-am amintit de conferința din primăvară, când am fost membru al echipei de organizare. Cu toate că acea conferință era  mult mai mare și volumul de muncă la fel, responsabilititățile pe care le ai ca membru al echipei de organizare sunt aceleași.

Consider că patru zile petrecute alături de colegii tăi, rămâi marcat. E cea mai bună perioadă de a-ți testa personalitatea. Orice conferință îți oferă oportunități, stări și emoții dintr-o extremă în alta: de la a plânge la a râde isteric, de la energie la epuizare. E un exercițiu prelungit de autocunoaștere.

Sunt momente pe care doar cei care le-au trăit le înțeleg. Cei mai mulți, într-o experiență de echipă de organizare a conferinței  își bat recordul la ore de nesomn, își testează abilitățile de negociere și comunicare eficientă în situații de criză.

Toată lumea dansează la party, iar tu te gândești la cât de dulci vor fi cele 2-3 ore de somn. De dimineața, mergi teleghidat în plenară, faci dreapta spre bucătărie și pregătești micul dejun.

A treia zi e cea mai grea, îți dai seama că în următoarea zi  totul se termină.

Cu toate că oboseala și somnul te doboară, e prea frumos să cedezi. Te trezește acea voce interioară sau poate e vocea coordonatorului echipei care te ține treaz și te ajută să continui.

După experiența din echipa de organizare a oricărei conferințe rămâi cu prieteni, oameni pe care îi cunoști foarte bine, colegi cu care poți să realizezi lucruri mărețe într-un timp scurt.

Au trecut patru zile în care ai făcut atât de multe lucruri încât rutina ta zilnică ți se pare un nimic, un simplu joc. După patru zile de planificari, cortina cade și rămâi marcat. Ai avut un rol timp de 4 zile, după care revii la pozițiile pe care le aveai în local, dar totuși cu o altă perspectivă.

Pentru cei  care doresc să trăiască sau retrăiască o astfel de  experiență, nu am decât să le urez la mai multe și mai mari conferințe!

Dumitrița Ghenciu, membru AIESEC Brașov

Alumni Relations Manager

Critică: Cred că e groaznic. Nu-mi place deloc.

Feedback: Îmi place paleta de culori folosită, dar nu cred că poza de pe afiș se potrivește cu tema proiectului. Îți sugerez să mai cauți câteva poze și decidem împreună care este potrivită.

În foarte multe situații mi s-a întâmplat ca în loc să ofer feedback, nu făceam decât să critic, ca în cazul exemplului de mai sus. Acest lucru mi s-a întâmplat mai ales înainte de a avea parte de experiența AIESEC.

Citisem despre feedback şi ştiam că este o reacţie la o acţiune, activitate sau comportament şi că derivă din nevoia de a avea parte de o comunicare eficientă, de a menţine relaţii pozitive şi de colaborare cu cei cu care interacţionam. Doar că nu prea îl foloseam. Sau poate că nu ştiam cum să îl folosesc. Răspunsul la problema mea l-am primit în AIESEC.

Membrii organizaţiei folosesc foarte des  expresia de  “feedback constructiv” şi chiar au creat o cultură de a dafeedback.  Dar de ce acordă atât de multă atenţie feedback-ului? Pentru că ei văd în acesta un instrument foarte eficient de autoreglare a acţiunilor, a comportamentelor, de îmbunătăţire permanentă a membrilor şi a activităţilor organizaţiei. De exemplu, în urma feedback-ului îţi poţi da seama dacă ai planificat şi ai realizat ce ţi-ai propus, dacă e nevoie de modificări. Astfel, prin feedback, ai parte de o perspectivă externă în urma căreia primeşti sugestii şi soluţii constructive, dar şi un sprijin, o încurajare.

În plus, prin feedback, fiecare poate exprima ce a simţit în legătură cu ceva anume şi poate ajuta la realizarea unei comunicări eficiente în organizaţie şi în afara ei.

Dar a da feedback nu este ceva uşor. În primul rând, pentru că uneori ne lăsăm purtaţi de val şi ne exprimăm opiniile bazându-ne mai mult pe impresiile personale, şi nu pe date concrete şi pe fapte. Ghidaţi de emoţii şi uneori de prejudecăţi, transformăm feedback-ul în critici şi acuzaţii care îi pot leza pe interlocutori şi pot distruge o relaţie fie personală, fie profesională. Deci, atenţie! Trebuie să fim maturi în gândire atunci când emitem feedback-ul şi să-l construim în aşa manieră încât, deşi e negativ, acesta să poată ajuta pe cineva. Ar fi bine ca prin feedback să oferim sugestii de îmbunătiţire, să oferim soluţii pentru exemplele negative şi să insistăm pe aspectele pozitive. Construit astfel, feedback-ul poate fi folosit şi ca o metodă de încurajare şi motivare.

În al doilea rând, trebuie să fii conştient care este rolul feedback-ului şi să nu îl iei personal. După cum zice şi Cristina Florea, vice-preşedinte al departamentului de Talent Management: “Feedback-ul este o artă, trebuie să ştii să dai feedback, dar mai ales să-l primeşti”. Dacă feedback-ul este construit bine şi are un conţinut relevant, poate fi sursa unor noi idei, soluţii sau îmbunătăţiri. Trebuie doar să fii deschis şi să îl accepţi! Chiar şi atunci când este negativ, te poate ajuta să decoperi soluţii şi noi oportunităţi.

Simona Gârdea,

membru AIESEC Brașov

Lipsa de timp este una dintre cele mai des invocate probleme ale societății în care trăim. Ni se întâmplă adesea că muncim la un job, sau la o sarcină și nu reușim să terminăm într-o zi nici una din misiunile cele mai importante. Asaltați cu sarcini multiple, deseori se întâmplă ca stresul să fie cel ce ne ține companie. Astfel, pentru a avea rezultate mai bune în munca propusă, trebuie să știm să ne stabilim prioritățile și să aplicam pricipalele tehnici de management al timpului, ca soluție pentru o mai bună organizare, deoarece timpul nu se poate economisi, se poate doar consuma intr-un mod eficient.

Cele menționate mai sus, sunt lucruri și trăiri deduse din experiența mea personală pe care am obținut-o în cadrul echipei organizatorice a celui de al treilea proiect din această primăvară, Youth Development Program. În ceea ce privește experiența acumulată în cadrul acestuia, cu siguranță am multe de zis deoarece, fiind alături de o echipă minunată, în frunte cu un deosebit coordonator de proiect, am reușit să mă dezvolt atât personal cât și profesional, acumulând noi experiențe, prieteni și amintiri de neuitat.

Totuși, consider că cea mai mare realizare, a fost faptul că am început altfel să înțeleg, dar să și „implemetez” noțiunea de timp. Dacă știi ce vrei să obții, și dacă știi cum să-ți gestionezi timpul, rezultatul și succesul sunt lucruri garantate. În cadrul proiectului, întreaga echipă a activat conform programului sau a fișei Gantt stabilită de comun acord. Am ajuns la o concluzie: rezultatele obţinute de orice

membru al echipei, indiferent de  domeniu sau aria de activitate, depind enorm  de modul în care își utilizează  timpul. Această modalitate a  fost una foarte utilă, deoarece am știut ce ne propunem și cum ajungem la țintă.

Cu toții în fiecare zi întâlnim oameni grabiți, oameni care nu au timp, oameni care se declară învinși în lupta cu timpul. La prima vedere, vrem să părem experți în ceea ce facem, dar nu e așa de simplu precum pare la început. Pentru a obține succesul în sarcina propusă, o mai bună organizare a timpului ar fi cea mai potrivită soluție. Managementul timpului permite deţinerea controlului asupra sarcinilor şi activităţilor zilnice, să avem performanţe ridicate utilizând un minim de resurse, să ne petrecem momente relaxate împreună cu familia sau să ne ocupăm de hobby-urile noastre.

Experiența mea de viață și de muncă de voluntariat, nu se oprește aici. Activitatea din cadrul proiectului Youth Development Program, e doar un pas înainte, un pas spre a cuceri viitorul. AIESEC este organizația care mă ajută să cresc profesional și să ma dezvolt personal. O organizație ce știe foarte bine ce vrea să obțină, una care te învață să înțelegi corect noțiunea de timp și care îți oferă posobilitatea de a te dezvolta într-un cadrul atât național cât și internațional.

Timpul e singura resursă limitată, de aceea profită de ea din plin!

Puteti să puneți în aplicare sfaturi cum ar fi cele de aici.

Cezara Țih, membru AIESEC Brașov

Cristina Florea, Vicepreşedintele Departamentului de Talent Management din AIESEC Braşov a răspuns la aceste întrebări, asociind etapele prin care trece un membru nou al organizaţiei cu un “magazin de dulciuri”.

În prima etapă, Intro to AIESEC,  membrul nou este fascinat de diversele oportunităţi care i se oferă, descoperind că în acel magazin există pe lângă ciocolată şi prăjituri şi foarte multe sortimente de bomboane, caramele, napolitane, etc.  Entuziasmat, membrul gustă din ce în mai mult din toate dulciurile. Astfel, în această etapă el încearcă să-şi ia singur oportunităţile şi experienţele pe care  le doreşte şi încearcă să se implice în multe activităţi. Doar că, după o perioadă, începe să se simtă ”rău” şi descoperă că  nu toate dulciurile i se potrivesc.

În termeni mai simpli, membrul nou şi-a luat prea multe atribuţii pentru care nu are timpul şi resursele necesare pentru a le îndeplini cu succes şi devine frustrat şi obosit. Această etapă poate fi un punct de cotitură pentru el şi începe să îşi  pună întrebarea  dacă rămâne sau nu în organizaţie. Astfel, următorul pas este ca membrul nou să aleagă prăjitura care îi place şi pe care să o consume mai mult. Acesta încearcă să îşi pună în ordine priorităţile, obiectivele şi activităţile pe care doreşte sa le facă în continuare; îşi dă seama că trebuie să pună mai mult accent pe procesul de autocunoaştere şi valorificare a propriilor calităţi şi abilităţi într-un anumit domeniu.  Această etapă este următorul pas către maturizare organizaţională deoarece aceasta derivă din nevoia de a găsi un echilibru între obiectivele organizaţionale şi cele personale.

În etapa următoare, membrul îşi dă seama că propriile obiective au fost atinse, că în urma activităţilor de învăţare nonformală, el şi-a dezvoltat  şi format anumite abilităţi şi competenţe pe care înainte nu le avea. Îşi pune întrebarea: Eu ce mai pot învăţa în organizaţie? Astfel, ajunge într-un punct în care realizează că este foarte important să ofere şi celorlalţi din experienţa şi cunoştinţele sale, că trebuie să-i ajute să crească şi să ajungă la aceeaşi maturitate ca el.

Munca în echipă, oamenii cu care are contact şi dorinţa de a-i ajuta şi pe ei să se dezvolte este apogeul maturităţii organizaţionale.

AIESEC este considerată o modalitate de a ajunge la echilibru şi maturitate prin faptul că toate oportunităţile vizează dezvoltarea profesională şi personală a membrilor. AIESEC crează un mediu de învăţare prin care membrii au acces la pregătiri, training-uri din diferite domenii  (vânzări, HR, management etc.), conferinţe, seminarii, experienţe de muncă în echipă care facilitează parcurgerea etapelor prezentate mai sus. Aceste pregătiri apar din nevoile membrilor de a învăţa ceva anume, ceva ce ar dori şi care i-ar putea ajuta în viitoarele lor activităţi profesionale.

În plus, prin programul de stagii internaţionale – Exchange, membrii au acces la mediul internaţional şi astfel pot învăţa să devină mai receptivi şi mai empatici. Experienţa de Exchange are un rol important în atingerea maturităţii organizaţionale, tocmai prin faptul că promovează diversitatea şi comunicarea interculturală.

Consider că intrarea într-o organizaţie nu poate aduce decât beneficii. Mai ales în cazul organizaţiei AIESEC, pentru că pe lângă  toate oportunităţile de învăţare şi de atingere a performanţei oferite, poate fi un cadru favorabil în care să-ţi faci contacte, noi prieteni, şi de ce nu, să te distrezi, să te bucuri de perioada studenţiei. Totul începe cu o provocare! Trebuie doar să ai curajul să crezi că poţi să faci asta, şi chiar poate mai mult decât ţi-ai propus, şi să ajungi în final de la nesiguranţă şi confuzii la echilibru şi maturitate.

]]> http://blog.aiesecbv.ro/maturitatea-organiza%c8%9bionala/feed/ 0 http://blog.aiesecbv.ro/si-totusi-ce-este-leadershipul/ http://blog.aiesecbv.ro/si-totusi-ce-este-leadershipul/#comments Thu, 24 Jun 2010 16:07:05 +0000 AIESEC Brasov http://blog.aiesecbv.ro/?p=1015

Şi totuşi ce este leadershipul ? Este el cheia spre succes  în viaţă? Sau e altceva?

În ultima perioadă auzim acest cuvânt tot mai des. Încetul cu încetul conceptul de leadership începe să fie perceput şi în România. Însă persistă confuzia între management şi leadership, mulți dintre angajații români considerând că ”Managerul firmei este automat şi liderul. El este şeful, deci el este şi liderul”.

Să fie cei 52 de ani de regim dictatorial o cauză a acestei confuzii?  Poate că ”libertatea”, obținută după 1990 nu a fost percepută ca atare și unii au uitat de responsabilități. Poate trecutul constituie cauza că în România nu sunt atât de mulţi lideri. Oare suntem o naţiune căreia îi place să fie condusă?

De un lucru sunt însă sigur, nu avem o pregătire teoretică prealabilă și în momentul de faţă românii practică leadershipul mai mult din propia experienţă sau imitând anumite modele.

Să ne gândim la leadership din perspectiva propiei persoane . Tu ai un vis ?  Dacă ştii „să  te conduci” înseamnă că ştii  şi să îţi creezi şi să îţi  duci la îndeplinire visele. Leadershipul este  forţa care canalizează planurile spre obiectiv. Cum spuneam la început, există diferență între  noţiunea de management și cea de leadership, acestea fiind complementare.

Majoritatea colectivelor de astăzi sunt mai mult gestionate (managed) şi mai puţin conduse (lead). Companiile de succes însă nu aşteaptă ca lideri să vină spre ele. Ele caută în mod activ persoane cu potenţial de a deveni lideri şi îi pun în anumite situaţii pentru a-şi dezvolta potenţialul. Adevărata provocare este combinarea abilităţilor de leadership cu abilităţile de management. Nimeni nu este în acelaşi timp un foarte bun lider şi un foarte bun manager. Multe companii pun în valoare ambele tipuri de persoane şi se străduiesc să le facă să conlucreze în echipă.

Un lider nu devine astfel datorită titlului sau slujbei sale. Un adevărat  lider este acela pe care oamenii îl recunosc şi îl acceptă ca atare. Leadership-ul înseamnă muncă, antrenament, greşeli din care se învaţă şi, ceea ce este mai important, angajament. Un lider bun este vizionar, flexibil, inteligent, exemplar, consecvent, ştie să interacţioneze cu oameni din jur, să îi stimuleze , să îi motiveze , să îi conducă spre succes, să fie corect şi să îşi trateze toţi subordonaţi în egală măsură, să se adapteze.

Totuşi  în ce mă priveşte personal, abia la facultate am aflat de necesitatea de a fi lider. Ni se livrează  multe informații, dar nimeni nu ne învață să avem iniţiativă şi spirit de antreprenor, să dorim să ne diferențiem  de „ masă” , să ne punem în valoare.

Am înţeles mai bine conceptul de leadership prin intermediul AIESEC Braşov. Aici ai ocazia să ocupi o poziție de leadership:  de la lider de echipă, coordonator de proiect, vicepreședinte până la președinte. Prin intermediul experienței AIESEC poți să conștientizezi cât de importantă este echipa, cât de mult contează să știi cum să coordonezi o echipă pentru a ajunge la rezultatele dorite.

Este incredibil când eşti apreciat pentru o muncă pe care ai făcut-o, pentru efortul pe care l-ai depus. Aici fac primi pași pentru a deveni  un bun lider.

Valentin PASCU, membru AIESEC

În completarea acestui articol, recomandăm și un filmuleț care poate fi aplicat atât pe plan personal cât și profesional:

Ceea ce m-a făcut să îmi placă și mai mult la aceste training-uri au fost deosebitele calități, charisma și desigur expreriența personală a celor care au ținut training-urile. Aceste componente sunt esențiale și au o deosebită relevanță în acest domeniu, de altfel ca în oricare altul.

Semionov Alina

Acestea sunt impresiile lăsate de una dintre participantele proiectului Youth Development Program, desfășurat în primăvara aceasta.

Ne dorim să împlinim așteptările, de aceea părerile, impresiile și sugestiile tale au o importanță seminificativă pentru noi. Astfel, după fiecare training și workshop ținute în cadrul proiectului Youth Development Program, participanții și-au împărtășit  impresiile cu echipa organizatorică și companiile.
Acest proiect, pe lângă faptul că a oferit suport informațional pe mai multe teme, a  ajutat pe unii participanți să-și găsească un loc pentru stagiul de practică:

“Sunt foarte mulțumit de training-ul de la BRD. Fiind student la Științe Economice, știu cât e de complicat să-ți găsești un loc pentru stagiu de practică și acum mi-am găsit “.

Sandulea Andrei

Pe parcursul celor două săptămâni de training, reprezentanții Von Consulting, HR Analytics, Ascendis, Brastar, IT&T Consulting, BRD  și VendOn au oferit informații relvante pe  patru arii diferite: Marketing, Personal Development, Public Speaking și Sales .

“Fiecare training din programul YDP mi-a conformat unele lucruri de care nu eram sigură. La cel de vânzări mi-am dat seama că dacă vrei să obții multe pe plan profesional, trebuie mai întâi de toate să ai stabilitate pe plan personal. Până la urmă banul n-ar trebuie să fie focus-ul meu principal în perioada facultații, ci experientă practică. Sper ca în viitorul apropiat activitățile pentru studenți să nu se rezume doar la training-uri și să se extindă la oportunități de a acumula experiență practică”

Ghenciu Dumitrița

De asemenea, am observat că mulţi dintre cei care au participat la proiect şi-au exprimat dorinţa de a pleca într-un stagiu de practică internaţională, facilitat de AIESEC pentru a acumula experienţă practică relevantă pentru pregătirea lor profesională.

La cea de doua ediția, Youth Development Program a acordat șansa celor 160 de participanți de a interacționa cu mediul business brașovean într-un cadru mai puțin formal, în cadrul momentelor de networking de la finalul training-urilor și la Gala de închidere.

AIESEC Brașov va urmări în continuare să ofere tinerilor oportunități de dezvoltare prin proiectele pe care le desfășoară, contribuind astfel la impactul pe care aceștia îl vor avea în societate.

Te întrebi cum? E simplu, noi  venim cu ceva nou pentru tine în vara asta, îți propunem să combini utilul cu plăcutul, oferindu-ți ocazia să mergi într-un stagiu de practică  într-o altă țară.

Profită de această ocazie de a vedea cât de splendidă este Rusia, cu un aspect imperial în Moscova și St Petersburg și un peisaj spectaculos în Siberia. Vizitează Polonia o țară cu  o istorie bogată, veche de o mie de ani, cu influenţe atât din occident, cât şi orient. Influențe care astăzi,  sunt vizibile în arhitectura, folclorul şi arta ţării. Desigur, ți-am pregătit și oferte mai speciale, cu un caracter mai exotic, cum ar fi Brazilia și Filipine.

Acum asta nu mai e un vis, deoarece tu, prin intermediul proiectului “Ar Merge!” îți poți îndeplini dorința vizitând o țară nouă, cunoscând oameni și culturi noi, toate acestea în timp ce faci un stagiu de practică internațională bazat pe dezvoltare sau pe educație.

Ce câștigi tu?

• Îţi alegi durata (între 6 și 78 săptămâni) şi domeniul stagiului de practică;
• Costurile sunt minime;
• Îţi îmbunătăţeşti experienţa într-un mediu internaţional;
• Îmbini utilul cu plăcutul ;
• Cunoşti noi moduri de lucru şi puncte de vedere;
• Cunoşti aspectele unei alte culturi;
• Cheltuielile lunare îţi vor fi acoperite (prin asigurarea cazării şi a mesei);
• AIESEC facilitează procedurile legale (viza) şi cele legate de acomodare.

Vara asta poate să fie mai deosebită de celelalte, poate fi așa cu vrei tu! Noi ne-am luat angajamnetul să-ți oferim un cadru favorabil pentru a face lucruri care-ți plac și care-ți sunt utile. AIESEC îți va oferi pregătirea personală și profesională de care ai nevoie penru a pleca în acest stagiu. Fii tu cel care face schimbarea, luând de la vara asta ce e mai frumos. Ar merge!

Ești curios cum a fost pentru alții? Mergi la secțiunea Exchange de pe blog și citește poveștile lor.

Mai multe detalii despre proiect găsești aici.

Proiectul a durat şase săptămâni, timp în care trei studenţi internaţionali, veniţi special pentru acest proiect au ţinut training-uri la licee. Training-urile au avut tematici diferite de fiecare dată abordând subiecte precum Team Spirit, Self Branding, Taking Initiative şi Cultural Bariers.

Pe lângă training-uri, participanții au avut parte și de teambuilding-uri și evenimente în cadrul cărora să pună în aplicare ce au învățat.

În cadrul World Café, elevii au avut ocazia să pună în aplicare cunoștințele accumulate în modulul Taking Initiative. Au fost implicate şase ONG-uri din Braşov precum Crucea Roşie, Hospice, Salvaţi Copii cu ajutorulcărora elevii au coneput proiecte pentru aceste organizații.

Cel mai important eveniment al proiectului a fost Global Race, în cadrul căruia elevii au participat la o cursă cu indicii prin centrul vechi al Braşovului cu scopul de a găsi Global Village.

Momentul culminant al acestei curse a fost la ora 14:00 în Piaţa Sfatului când toţi elevii s-au reunit acolo şi timp de şapte minute au “îngheţat”. Mesajul a fost “Stop! Pentru un moment de internaționalism”, prin care vroiam să atragem atenţia trecătorilor cu privire la interculturalitate. După această probă elevii au plecat din nou în căutarea următorului indiciu.

O dată ce au ajuns la Global Village elevii au avut ocazia de a cunoaşte mai bine cultura a 10 ţări diferite în special prin intermediul mâncărurilor dar și a porturilor tradiţionale. Au fost prezenți 20 de internaţionali veniţi din ţări precum Japonia, Nigeria, Georgia, Slovacia şi multe altele. Tot la Global Village au fost şi momente artistice precum o demonstraţie de săbii kendo, dansuri şi muzică tradiţională.

Proiectul a avut Gala de închidere următoarea zi pe data de 25 aprilie. Aici elevii au primit diplome de participare şi şi-au luat rămas bun de la internaţionali.

World Citizenship a fost o experienţă minunată, de vis! Nu pot să cred că s-a terminat aşa repede. Am învăţat multe lucruri pe care nu le înveţi la şcoală, am întâlnit oameni din alte ţări cu care nu credeam să ajung să vorbesc vreodată.

Iftimie Andreea, Colegiul de Informatică Grigore Moisil