Diana Elena Gaftoneanu 

1 iulie 2010 – 8 august 2010 – Budapesta, Ungaria

myexchangexp.wordpress.com

Stagiu de practică orientat spre dezvoltare –  profesoară de engleză în tabăra de vară People Team pentru 4 săptămâni urmat de 2 săptămâni de un schimb de experienţă în localul AIESEC Budapesta.

De când m-am întors, toată lumea mă întreabă „Ei, şi cum a fost?”. De obicei am 2 răspunsuri: „citește-mi blogul” sau „n-am cuvinte să descriu”. Aşa şi este!  E foarte greu să rezumi în câteva fraze o experienţă de aproape 6 săptămâni atât de plină de evenimente şi întâmplări. Doar enumeratul lor ar umple pagini întregi. Ţin minte cum mă rugam să nu mai treacă timpul, căci totul părea atât de ireal, de perfect.

Exchange înseamnă interculturalism?

Am lucrat timp de o lună cu alţi profesori din America, Anglia, Canada, Hong Kong, Korea, Cehia, Malta, Egipt, Austria şi desigur Ungaria. Am predat unor copii din Austria, Ungaria, Egipt şi Serbia şi m-am distrat alături de Melting Pot, adică elevi şi profesori din România, Grecia, Spania, Bulgaria şi Ungaria. În cadrul unei seri interculturale, a trebuit să prezentăm cultura AIESEC. Astfel am ajuns să dansăm în faţa a peste 300 de persoane, dansuri specifice culturii organizaţionale AIESEC. Am participat şi la prezentarea românilor, fluturând steagul României, dansând hore şi chiuind cât de tare puteam! Ăsta da interculturalism! Mulţumesc AIESEC, mulţumesc People Team!

Cu ce am rămas?

În doar 4 săptămâni în People Team  Camp am adunat atât de multe amintiri frumoase cât să-mi ajungă o viaţă întreagă! Dimineţile erau alocate predatului. După traininguri intense despre noile metode de predare a limbii engleze folosind zeci de activităţi diverse şi chiar şi laptopuri, lucrul cu copiii a fost cel mai natural şi distractiv lucru. Acum ţin legătura cu toţi pe Facebook, am o colecţie impresionantă de bileţele cu amintiri de la ei si chiar un tricou personalizat cu „Diana’s English class”, primit cadou de la ei.

La prânz era timp liber, adică ştrand (cel puţin de 2 ori pe săptămână), bătăi cu baloane cu apă si cam toate sporturile la care vă puteţi gândi, inclusiv hochei sau box.

Programul de seară era tematic, pe echipe, cu strigăte, dansuri si multe costume.  În fiecare luni era welcome party pentru copii, iar în fiecare vineri bye bye party. Uneori erau seri speciale când programul se schimba pentru evenimente precum concerte cu vedete locale, spectacole de foc, teste de curaj prin case părăsite sau finala FIFA.

La 10.30-11, copiii se duceau la culcare, iar profesorii începeau să petreacă. Când spun profesori, mă refer de fapt la tineri intre 18 si 25 de ani. Urmau party-uri cu muzică, tort, băuturi şi multe altele. Ne urcam pe acoperişul blocurilor părăsite din zonă sau stăteam de poveşti pe trambuline, admirând stelele. Uneori dădeam peste  un foc de tabără şi peste 10 chitări. În fiecare zi era ceva unic, nou şi interesant!

Următoarele 2 săptămâni le-am petrecut în Budapesta, vizitând tot ce se putea şi desigur petrecând în cele mai tari cluburi din Budapesta. Unele pe 5 etaje, cu peste 15 ringuri de dans separate, altele direct pe Dunăre, cu piscină şi jacuzzi.

Şi totuşi, „Cum îs ungurii?”

Cred că pe departe cea mai bună parte a acestei experienţă au fost oamenii. Internaţionalii din AIESEC sunt geniali! Toată lumea de acasă însă m-a întrebat altceva: „Cum îs ungurii???” Deşi n-am interacţionat decât cu copii si tinerii maghiari, sunt pe departe cei mai tari oameni pe care i-am cunoscut!  Sunt prietenoşi, ospitalieri, foarte deschişi şi te „adoptă” imediat, indiferent de unde eşti.

Aici, profesorii sunt acceptaţi doar pe bază de invitaţie, unii fiind reinvitaţi până la 5 ori. Spre încântarea mea, mentorul profesorilor de Engleză, analizându-mi munca în cadrul taberei, mi-a oferit oportunitatea să revin anul viitor, de această dată ca salariat, nu voluntar.  Mă mistuie un dor imens când mă gândesc la noii mei prieteni sau de fiecare dată când aud o melodie difuzată des în tabără. Dar ştiu că anul viitor voi fi din ­­­­­­nou alături de ei şi visul va continua.

Ca o părere finală, a fost tot ce m-am aşteptat să fie, poate chiar mai mult: interculturalism, profesionalism, condiţii de hotel şi mai ales amintiri frumoase şi zeci de prieteni noi.

Totul a început cu întârzierea trenului. După o oră de așteptare, a durat un pic până am găsit vagonul 13, care nu a fost cu ghinion. Am mers aproximativ 10 ore, iar la 7 dimineața când am ajuns în Constanța simțeam cu toții căldura până în măduva oaselor.

Pe la 9 am ajuns în Năvodari, nu ne-am instalat bine corturile și am fugit în mare: toată lumea e fericită, cineva învață să înoate și verifică nivelul de sare în apă, alții profită de o baie după un drum atât de lung.

Pe la prânz s-a dat startul celei de-a cincea ediții a ”Olimpiadei”. Pârtie! Vine Brașovul! și multe alte strigături am folosit pentru a ne face simţită prezența și pentru a  ne saluta. După ce am fost împărțiți pe echipe, a început lupta pentru marele trofeu.

Toţi cei care vin la AIESEC Olympics doresc să demonstreze că sunt cei mai puternici. Este o competiţie care urmăreşte să dezvolte spiritul de echipă, să faciliteze procesul de cunoaştere dintre membrii reţelei naţionale.

De joi până sâmbătă, pe plaja din Năvodari au fost prezente piste, diverse materiale pentru joculețe. Printre cei care se alintau cu băile de soare, participanții de la AIESEC Olympics alergau să reușească în timp util.

Toate probele au testat creativitatea, ingeniozitatea și de ce nu, condiția fizică a concurenților.  Pe la prânz, toată lumea renunța la plimbarea pe nisipul fierbinte și dădea buzna în dușurile reci.

Seara, nici vorbă de oboseală, toată lumea era la party. Pe la 2-3, petrecerea se muta pe plajă pentru a admira ploaia de stele. Când se zorea de ziuă, distingeai pe plajă figurile celor care dormeau în așteptarea răsăritului.

În cea de a treia zi, s-au anunțat câștigătorii și am fost mândri când trei membri din delegația noastră au ocupat locul 2. Indiferent de locul ocupat, fiecare dintre delagaţi a reuşit să-şi creeze o experienţă de excepţie pe parcursul cconferinţei.

Duminică ne-am întors în Brașov. Fără să luăm în calcul întârzierea de 2, 3 ore a trenului ce venea dinspre Mangalia, putem trage linia și să zicem că am avut cel mai frumos week-end din această vară.

Sperăm că vara viitoare vom obține trofeul!

]]> http://blog.aiesecbv.ro/jurnal-de-olimpiada/feed/ 2 http://blog.aiesecbv.ro/fara-critici-doar-feedback/ http://blog.aiesecbv.ro/fara-critici-doar-feedback/#comments Sat, 07 Aug 2010 10:19:46 +0000 AIESEC Brasov http://blog.aiesecbv.ro/?p=1047 Continue reading →]]> Ce părere aveți despre afișul acesta?

Critică: Cred că e groaznic. Nu-mi place deloc.

Feedback: Îmi place paleta de culori folosită, dar nu cred că poza de pe afiș se potrivește cu tema proiectului. Îți sugerez să mai cauți câteva poze și decidem împreună care este potrivită.

În foarte multe situații mi s-a întâmplat ca în loc să ofer feedback, nu făceam decât să critic, ca în cazul exemplului de mai sus. Acest lucru mi s-a întâmplat mai ales înainte de a avea parte de experiența AIESEC.

Citisem despre feedback şi ştiam că este o reacţie la o acţiune, activitate sau comportament şi că derivă din nevoia de a avea parte de o comunicare eficientă, de a menţine relaţii pozitive şi de colaborare cu cei cu care interacţionam. Doar că nu prea îl foloseam. Sau poate că nu ştiam cum să îl folosesc. Răspunsul la problema mea l-am primit în AIESEC.

Membrii organizaţiei folosesc foarte des  expresia de  “feedback constructiv” şi chiar au creat o cultură de a dafeedback.  Dar de ce acordă atât de multă atenţie feedback-ului? Pentru că ei văd în acesta un instrument foarte eficient de autoreglare a acţiunilor, a comportamentelor, de îmbunătăţire permanentă a membrilor şi a activităţilor organizaţiei. De exemplu, în urma feedback-ului îţi poţi da seama dacă ai planificat şi ai realizat ce ţi-ai propus, dacă e nevoie de modificări. Astfel, prin feedback, ai parte de o perspectivă externă în urma căreia primeşti sugestii şi soluţii constructive, dar şi un sprijin, o încurajare.

În plus, prin feedback, fiecare poate exprima ce a simţit în legătură cu ceva anume şi poate ajuta la realizarea unei comunicări eficiente în organizaţie şi în afara ei.

Dar a da feedback nu este ceva uşor. În primul rând, pentru că uneori ne lăsăm purtaţi de val şi ne exprimăm opiniile bazându-ne mai mult pe impresiile personale, şi nu pe date concrete şi pe fapte. Ghidaţi de emoţii şi uneori de prejudecăţi, transformăm feedback-ul în critici şi acuzaţii care îi pot leza pe interlocutori şi pot distruge o relaţie fie personală, fie profesională. Deci, atenţie! Trebuie să fim maturi în gândire atunci când emitem feedback-ul şi să-l construim în aşa manieră încât, deşi e negativ, acesta să poată ajuta pe cineva. Ar fi bine ca prin feedback să oferim sugestii de îmbunătiţire, să oferim soluţii pentru exemplele negative şi să insistăm pe aspectele pozitive. Construit astfel, feedback-ul poate fi folosit şi ca o metodă de încurajare şi motivare.

În al doilea rând, trebuie să fii conştient care este rolul feedback-ului şi să nu îl iei personal. După cum zice şi Cristina Florea, vice-preşedinte al departamentului de Talent Management: “Feedback-ul este o artă, trebuie să ştii să dai feedback, dar mai ales să-l primeşti”. Dacă feedback-ul este construit bine şi are un conţinut relevant, poate fi sursa unor noi idei, soluţii sau îmbunătăţiri. Trebuie doar să fii deschis şi să îl accepţi! Chiar şi atunci când este negativ, te poate ajuta să decoperi soluţii şi noi oportunităţi.

Simona Gârdea,

membru AIESEC Brașov

Lipsa de timp este una dintre cele mai des invocate probleme ale societății în care trăim. Ni se întâmplă adesea că muncim la un job, sau la o sarcină și nu reușim să terminăm într-o zi nici una din misiunile cele mai importante. Asaltați cu sarcini multiple, deseori se întâmplă ca stresul să fie cel ce ne ține companie. Astfel, pentru a avea rezultate mai bune în munca propusă, trebuie să știm să ne stabilim prioritățile și să aplicam pricipalele tehnici de management al timpului, ca soluție pentru o mai bună organizare, deoarece timpul nu se poate economisi, se poate doar consuma intr-un mod eficient.

Cele menționate mai sus, sunt lucruri și trăiri deduse din experiența mea personală pe care am obținut-o în cadrul echipei organizatorice a celui de al treilea proiect din această primăvară, Youth Development Program. În ceea ce privește experiența acumulată în cadrul acestuia, cu siguranță am multe de zis deoarece, fiind alături de o echipă minunată, în frunte cu un deosebit coordonator de proiect, am reușit să mă dezvolt atât personal cât și profesional, acumulând noi experiențe, prieteni și amintiri de neuitat.

Totuși, consider că cea mai mare realizare, a fost faptul că am început altfel să înțeleg, dar să și „implemetez” noțiunea de timp. Dacă știi ce vrei să obții, și dacă știi cum să-ți gestionezi timpul, rezultatul și succesul sunt lucruri garantate. În cadrul proiectului, întreaga echipă a activat conform programului sau a fișei Gantt stabilită de comun acord. Am ajuns la o concluzie: rezultatele obţinute de orice

membru al echipei, indiferent de  domeniu sau aria de activitate, depind enorm  de modul în care își utilizează  timpul. Această modalitate a  fost una foarte utilă, deoarece am știut ce ne propunem și cum ajungem la țintă.

Cu toții în fiecare zi întâlnim oameni grabiți, oameni care nu au timp, oameni care se declară învinși în lupta cu timpul. La prima vedere, vrem să părem experți în ceea ce facem, dar nu e așa de simplu precum pare la început. Pentru a obține succesul în sarcina propusă, o mai bună organizare a timpului ar fi cea mai potrivită soluție. Managementul timpului permite deţinerea controlului asupra sarcinilor şi activităţilor zilnice, să avem performanţe ridicate utilizând un minim de resurse, să ne petrecem momente relaxate împreună cu familia sau să ne ocupăm de hobby-urile noastre.

Experiența mea de viață și de muncă de voluntariat, nu se oprește aici. Activitatea din cadrul proiectului Youth Development Program, e doar un pas înainte, un pas spre a cuceri viitorul. AIESEC este organizația care mă ajută să cresc profesional și să ma dezvolt personal. O organizație ce știe foarte bine ce vrea să obțină, una care te învață să înțelegi corect noțiunea de timp și care îți oferă posobilitatea de a te dezvolta într-un cadrul atât național cât și internațional.

Timpul e singura resursă limitată, de aceea profită de ea din plin!

Puteti să puneți în aplicare sfaturi cum ar fi cele de aici.

Cezara Țih, membru AIESEC Brașov

Şi totuşi ce este leadershipul ? Este el cheia spre succes  în viaţă? Sau e altceva?

În ultima perioadă auzim acest cuvânt tot mai des. Încetul cu încetul conceptul de leadership începe să fie perceput şi în România. Însă persistă confuzia între management şi leadership, mulți dintre angajații români considerând că ”Managerul firmei este automat şi liderul. El este şeful, deci el este şi liderul”.

Să fie cei 52 de ani de regim dictatorial o cauză a acestei confuzii?  Poate că ”libertatea”, obținută după 1990 nu a fost percepută ca atare și unii au uitat de responsabilități. Poate trecutul constituie cauza că în România nu sunt atât de mulţi lideri. Oare suntem o naţiune căreia îi place să fie condusă?

De un lucru sunt însă sigur, nu avem o pregătire teoretică prealabilă și în momentul de faţă românii practică leadershipul mai mult din propia experienţă sau imitând anumite modele.

Să ne gândim la leadership din perspectiva propiei persoane . Tu ai un vis ?  Dacă ştii „să  te conduci” înseamnă că ştii  şi să îţi creezi şi să îţi  duci la îndeplinire visele. Leadershipul este  forţa care canalizează planurile spre obiectiv. Cum spuneam la început, există diferență între  noţiunea de management și cea de leadership, acestea fiind complementare.

Majoritatea colectivelor de astăzi sunt mai mult gestionate (managed) şi mai puţin conduse (lead). Companiile de succes însă nu aşteaptă ca lideri să vină spre ele. Ele caută în mod activ persoane cu potenţial de a deveni lideri şi îi pun în anumite situaţii pentru a-şi dezvolta potenţialul. Adevărata provocare este combinarea abilităţilor de leadership cu abilităţile de management. Nimeni nu este în acelaşi timp un foarte bun lider şi un foarte bun manager. Multe companii pun în valoare ambele tipuri de persoane şi se străduiesc să le facă să conlucreze în echipă.

Un lider nu devine astfel datorită titlului sau slujbei sale. Un adevărat  lider este acela pe care oamenii îl recunosc şi îl acceptă ca atare. Leadership-ul înseamnă muncă, antrenament, greşeli din care se învaţă şi, ceea ce este mai important, angajament. Un lider bun este vizionar, flexibil, inteligent, exemplar, consecvent, ştie să interacţioneze cu oameni din jur, să îi stimuleze , să îi motiveze , să îi conducă spre succes, să fie corect şi să îşi trateze toţi subordonaţi în egală măsură, să se adapteze.

Totuşi  în ce mă priveşte personal, abia la facultate am aflat de necesitatea de a fi lider. Ni se livrează  multe informații, dar nimeni nu ne învață să avem iniţiativă şi spirit de antreprenor, să dorim să ne diferențiem  de „ masă” , să ne punem în valoare.

Am înţeles mai bine conceptul de leadership prin intermediul AIESEC Braşov. Aici ai ocazia să ocupi o poziție de leadership:  de la lider de echipă, coordonator de proiect, vicepreședinte până la președinte. Prin intermediul experienței AIESEC poți să conștientizezi cât de importantă este echipa, cât de mult contează să știi cum să coordonezi o echipă pentru a ajunge la rezultatele dorite.

Este incredibil când eşti apreciat pentru o muncă pe care ai făcut-o, pentru efortul pe care l-ai depus. Aici fac primi pași pentru a deveni  un bun lider.

Valentin PASCU, membru AIESEC

În completarea acestui articol, recomandăm și un filmuleț care poate fi aplicat atât pe plan personal cât și profesional:

Ceea ce m-a făcut să îmi placă și mai mult la aceste training-uri au fost deosebitele calități, charisma și desigur expreriența personală a celor care au ținut training-urile. Aceste componente sunt esențiale și au o deosebită relevanță în acest domeniu, de altfel ca în oricare altul.

Semionov Alina

Acestea sunt impresiile lăsate de una dintre participantele proiectului Youth Development Program, desfășurat în primăvara aceasta.

Ne dorim să împlinim așteptările, de aceea părerile, impresiile și sugestiile tale au o importanță seminificativă pentru noi. Astfel, după fiecare training și workshop ținute în cadrul proiectului Youth Development Program, participanții și-au împărtășit  impresiile cu echipa organizatorică și companiile.
Acest proiect, pe lângă faptul că a oferit suport informațional pe mai multe teme, a  ajutat pe unii participanți să-și găsească un loc pentru stagiul de practică:

“Sunt foarte mulțumit de training-ul de la BRD. Fiind student la Științe Economice, știu cât e de complicat să-ți găsești un loc pentru stagiu de practică și acum mi-am găsit “.

Sandulea Andrei

Pe parcursul celor două săptămâni de training, reprezentanții Von Consulting, HR Analytics, Ascendis, Brastar, IT&T Consulting, BRD  și VendOn au oferit informații relvante pe  patru arii diferite: Marketing, Personal Development, Public Speaking și Sales .

“Fiecare training din programul YDP mi-a conformat unele lucruri de care nu eram sigură. La cel de vânzări mi-am dat seama că dacă vrei să obții multe pe plan profesional, trebuie mai întâi de toate să ai stabilitate pe plan personal. Până la urmă banul n-ar trebuie să fie focus-ul meu principal în perioada facultații, ci experientă practică. Sper ca în viitorul apropiat activitățile pentru studenți să nu se rezume doar la training-uri și să se extindă la oportunități de a acumula experiență practică”

Ghenciu Dumitrița

De asemenea, am observat că mulţi dintre cei care au participat la proiect şi-au exprimat dorinţa de a pleca într-un stagiu de practică internaţională, facilitat de AIESEC pentru a acumula experienţă practică relevantă pentru pregătirea lor profesională.

La cea de doua ediția, Youth Development Program a acordat șansa celor 160 de participanți de a interacționa cu mediul business brașovean într-un cadru mai puțin formal, în cadrul momentelor de networking de la finalul training-urilor și la Gala de închidere.

AIESEC Brașov va urmări în continuare să ofere tinerilor oportunități de dezvoltare prin proiectele pe care le desfășoară, contribuind astfel la impactul pe care aceștia îl vor avea în societate.

AIESEC este acea organizaţie care îţi oferă posibilitatea să-ţi diversifici experienţa atât personală cât şi cea profesională, prin poziţiile de leadership şi prin programul de mobilitate internaţională dezvoltat, Exchange.

Acest  program este  dezvoltat de AIESEC şi  permite studenţilor să interacţioneze cu mediul internaţional, printr-o perioadă delimitată de practică profesională într-una dintre cele peste 100 de ţări în care organizaţia este prezentă. Programul de stagii de practică internaţional reprezintă o etapă importantă pentru completarea experienţei AIESEC, deci dacă intri în AIESEC, ai şi tu oportunitatea de a face o schimbare în viaţa ta.

Avatajele acestui program sunt :

• Îti alegi durata şi domeniul stagiului de practică;
• Îţi îmbunătăţeşti experienţa profesională într-un mediu internaţional ;
• Este un punct de pornire pentru cariera ta ;
• Cunoşti noi moduri de lucru şi puncte de vedere ;
• Cunoşti aspectele unei alte culturi;
• Cheltuielile lunare îţi vor fi acoperite (fie prin salariu, fie prin asigurarea cazării şi a mesei);
• AIESEC facilitează procedurile legale (viza) şi cele legate de acomodare(cazare si masă).

Primăvara aceasta, pregăteşte-te de o nouă schimbare, actvism şi entuziasm şi nu ezita să faci parte din echipă, deoarece aceasta este cea mai eficientă modalitate de a te evidenţia din mulţime.

Dacă tu crezi că e important să-ţi diversifici experienţa personală şi profesională, aplică pe join.aiesecbv.ro! Te aşteptăm între 1 martie şi 18 martie să aplici pe site sau la infodesk-ul din corpul C al Universităţii Transilvania şi nu uita, AIESEC este un mediu prielnic de învăţare şi perfecţionare, un colectiv tânăr, cu ambiţie şi idealuri înalte.

Pentru a afla  mai multe, vino pe 10 martie la evenimentul International Experience Forum!

Merită să încerci, deoarece noi nu ne jucăm cu experienţa ta!

Se spune că succesul este utilizarea la maximum a capacităţilor pe care le posezi. Astfel tot ce trebuie este să îţi dai seama la ce te pricepi sau ce ţi-ar plăcea să faci.

AIESEC reprezintă un mediu în care tinerii îşi pot pune în aplicare cunoştinţele, în care pot deprinde abilităţi, care în final contribuie la dezvoltarea profesională şi personală a lor. Cel mai important aspect este reprezentat de faptul că AIESEC le permite să îşi descopere şi să îşi dezvolte potenţialul de lideri pentru a avea un impact pozitiv în societate.

Prin specificul activităţii desfăşurate şi structura similară unei companii multinaţionale, AIESEC oferă numeroase oportunităţi de conducere, ceea ce face experienţa AIESEC o experienţă practică relevantă pentru mediul profesional. Acestă experienţă este cu atât mai relevantă cu cât iniţiativa şi gradul de implicare sunt mai mari.

În acest moment cel mai bun exemplu, pentru AIESEC Braşov, despre cât de departe poţi ajunge prin experinţa AIESEC, despre ce oportunităţi de conducere îţi sunt oferite, este reprezentat de Laura Diaconescu, preşedinte elect AIESEC România.

Laura a devenit membru AIESEC în primăvara anului 2007, iar în cadrul conferinţei naţionale de alegeri, desfăşurată la Târgu Mureş în perioada 14-17 ianuarie 2010, a fost aleasă preşedintele AIESEC România.

Timp de un an, alături de o echipă,  va conduce şi va oferi suport celorlalte 13 locale AIESEC din ţară, mai exact 1300 de membrii. Laura are oportunitatea  de a-şi pune în aplicare strategia pentru AIESEC, care urmează trei direcţii principale: stagiile de practică internaţionale să fie mult mai accesibile pentru tineri, impactul AIESEC să crească în societate iar membrii AIESEC să îşi poată valorifica cât mai mult potenţialul de lideri.

M-am alăturat AIESEC în momentul în care mi-am dat seama că vreau să îmi completez studiile universitare cu o experienţă practică. Perspectivele în această organizaţie au devenit tot mai ample cu fiecare an: am condus o echipă de proiect, apoi echipa de marketing, apoi organizaţia la nivel de Braşov iar acum câteva luni m-am decis că ar fi o mare provocare pentru mine să conduc organizaţia la nivel de România pentru un an de zile.

A ajunge preşedinte pentru o astfel de organizaţie nu este deloc uşor. În primul rând trebuie să ai o serie de rezultate la nivel de oraş care să te recomande ca potenţial candidat. Apoi urmează un formular de aplicare destul de amplu, pregătirea unei strategii pentru următorul an şi toate acestea prezentate în fața echipelor de conducere din cele 13 oraşe din România în care AIESEC există. Au fost multe emoţii, încercări profesionale dar într-un final la sfârşit de ianuarie, am fost aleasă preşedinte pentru AIESEC România, contracandidând cu alte 3 persoane.

Consider că într-un final eşti suma experienţelor pe care le trăieşti şi de la o anumită vârstă ar trebui să devenim responsabili pentru cine suntem.

Totul se rezumă la o problemă de voinţă şi determinare: poţi să ajungi atât de sus cât îţi propui! AIESEC oferă mijloacele. Tu eşti cel care decizi cât vrei să obţii!

Ramona Andreea Dominţeanu, este acea persoană care prin intermediul AIESEC a reuşit să acumuleze experienţă prin care şi-a valorificat abilităţile şi competenţele de a fi lider, în cadrul proiectului World Citizenship ce a fost desfăşurat în perioada octombrie – decembrie, anul 2009, fiind coordonator al proiectului.

World Citizenship este un proiect de tradiţie prin care AIESEC Braşov încearcă să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a elevilor de liceu prin sesiuni de training oferite de tineri internaţionali.

Să fii coordonator de proiect, este o provocare, pentru că presupune o serie de responsabilităţi, deoarece, după cum spune şi Henry Kissinger “Sarcina unui lider este să ia oamenii din locul în care se află într-un loc unde nu au mai fost ”. Să fii coordonator de proiect înseamnă să planifici proiectul de la început, să te gândeşti la toate detaliile proiectului, la eventualele probleme care pot apărea şi la soluţionarea acestora. Asta presupune să-ţi formezi o echipă potrivită pentru proiect, (să alegi membrii în funcţie de competenţele lor, de dorinţa de a lucra pentru proiectul respectiv, în funcţie de disponibilitatea de timp).

Cred că a fi coordonator de proiect se poate rezuma la 4 elemente extrem de importante (membrii echipei, părţile interesate, bugetul şi partea de promovare) plus câteva puncte importante, fără de care proiectul nu ar atinge rezultatele dorite (planificarea detaliată  a activităţilor – din timp şi cât mai realistă, stabilirea unor obiective cuantificabile şi tracking pe parcursul proiectului.

Un alt element important, atestat în viaţa şi activitatea unui coordonator, este echipa de care depinde în mare parte desfăşurarea propriu-zisă a activităţilor. Pentru ca activitatea în echipă să decurgă bine, este necesar să ne cunoaştem membrii, acesta având şi un rol foarte important în motivarea membrilor.

Echipa contează cel mai mult deoarece fără echipă proiectul nu ar fi ieşit la fel de bine sau probabil că nu ar fi ieşit deloc. Am observat că dacă membrii echipei sunt motivaţi atunci proiectul o să iasă foarte bine. Nu pot spune că am avut un rol prea mare în motivarea membrilor deoarece ei s-au automotivat şi pe parcurs se motivau între ei. Cred că rolul meu în motivarea membrilor a fost la începutul proiectului când le-am expus beneficiile pe care le pot avea de pe urma implicării în proiect.

Atât pentru participanţi cât şi pentru echipa organizatorică, această experienţă a avut un impact pozitiv:

Experienţa asta m-a ajutat foarte mult să îmi dau seama de anumite limite pe care voi încerca să le depăşesc în activităţile mele viitoare. Consider că a fost o experienţă relevantă din care am învăţat cum să relaţionez mai bine cu oamenii, cum să transform frustrările în momente de productivitate maximă. Cel mai important lucru pe care l-am învăţat e că scuzele şi eschivările chiar nu ajută la nimic, ba chiar te trag înapoi. Experienţa asta m-a ajutat să fiu puţin mai organizată decât înainte şi am început să îmi planific timpul şi celelalte activităţi mult mai eficient

AIESEC este organizaţia care îţi poate oferi o varietate de şanse care să-ţi diversifice experienţa atât personală, profesională cât şi internaţională şi să-ţi lase nişte amintiri şi experienţe de neuitat.  Merită să profiţi de toate experienţele AIESEC pentru a te forma ca personalitate. Schimbarea începe de la tine!!!

Astăzi conştientizăm ce înseamnă AIESEC: o organizaţie care oferă şanse şi oportunităţi prin care noi ne putem afirma, prin care ne putem descoperi şi valorifica potenţialul de lideri, o experienţă extraordinară în cadrul căreia putem evolua atât pe plan profesional cât şi personal.

Totul a început bineînţeles cu anunţul ,,AIESEC recrutează’’.  Luând o decizie de moment sau urmând un plan gândit din timp,  fiecare dintre noi a completat un formular de aplicare, dar nici unul nu ştiam cu adevărat ce ne aşteptă şi cât de important va fi acest pas.

Am început să realizăm acest fapt la primul interviu, la primul contact direct cu membrii AIESEC. L-am privit ca pe un interviu pentru un job, ca o şansă de a afla mai multe despre ce înseamnă  AIESEC, ca o provocare prin natura întrebărilor: am încercat să vindem un pix în cinci minute, să explicăm unei fetiţe de 5 ani ce înseamnă cuvântul moralitate şi multe altele, dar cu singuranţă numitorul comun pentru toţi au fost emoţiile.

Am aşteptat cu nerăbdare mesajul ,,Felicitări ai trecut primul interviu!’’, după care a urmat o prezentare elaborată a organizaţiei, un eveniment bine pus la punct, care nu ne-a făcut decât să vrem mai mult.

Am lucrat cu pasiune timp de o săptămână la simularea unor evenimente, am cunoscut foarte multe persoane, am participat la team building-uri, coffe chat, am învăţat foarte multe lucruri noi şi în acelaşi timp ne-am distrat. Totul a culminat cu o extraordinară conferinţă de 4 zile – LTS, în urma căreia, printre multe altele, am înţeles clar cum funcţionează AIESEC, departamentele în care este împărţită organizaţia şi că ,,AIESEC…este mai mult decât o organizaţie de tineri…este o atitudine.’’

Toate aceste actvităţi şi training-uri, ne-au testat capacitatea de a lua initiative, creativitatea, spontaneitatea, abilităţile de a lucra în echipe. Am aprofundat cunoștințe legate de management-ul timpului și al oportunităților, comunicare, intercunoaștere.

Probabil partea cea mai grea a recrutării a fost ultima săptămână, în care a trebuit să ducem la sfârşit task-uri aferente departamentelor alese, să punem în practică tot ceea ce am învăţat până atunci.

,,Ce apreciez acum foarte mult la recrutare e că lucrurile cu adevărat frumoase nu ţi se prezintă. Stă în baza ta să faci alegerea corectă … pe baza norocului, a intuiţiei, a ceea ce ai auzit de la alţii’’.

Recrutarea s-a încheiat cu emoţii, prin afişarea listelor finale. Noi, cei 41 de noi membrii AIESEC Braşov, sperăm să învăţăm cât mai multe lucruri, să schimbăm perspective, să ne afirmăm, să facem o diferenţă prin ambiţia şi eforturile noastre!

,, Sfatul de final este “Change your perspective !”   ,,Până la urmă totul se rezuma la o problemă de voinţă şi determinare. Mijloacele le ai şi sunt chiar aici, acum depinde de tine ce vrei să construieşti.’’ ,,AIESEC este o şansă care nu trebuie ratată!’’